Pare un subiect fără o prea mare importanță. Cel puțin, așa, la o primă vedere. „Cum adică”- ar spune unii, „mai cumpără cineva bilet pentru un act cultural, în ziua de azi, la Lugoj?”, „Ce subiect este acesta?”, „Sunt atâtea alte subiecte „fierbinți” și interesante, probleme adevărate, cu care se confruntă orașul nostru, despre care ar trebui vorbit”… Sunt, nu zic că nu, dar fiecare subiect își are importanța lui și, cel puțin din punctul meu de vedere, ar trebui tratat ca atare.
Banii rezultați din vânzarea biletelor reprezintă o sursă de venit foarte importantă pentru instituțiile care oferă/găzduiesc un act artistic (și sportiv…). Din păcate, la Lugoj, de ani buni, menirea acestei surse a fost tratată cu o foarte mare indiferență. Atât de către instituțiile din domeniu, cât și de administrațiile locale. Foarte rar s-a întâmplat ca cineva, director sau primar, să-și bată capul cu adevărat pentru a găsi mai multe surse suplimentare de venit la buget. Cel mai simplu a fost ori să se „lăfăie” pe banii primiți, ori să se plângă că nu au suficienți. Dar să vândă bilete, nu s-a prea înghesuit nimeni…
Citeam deunăzi pe Facebook un comentariu al unui vechi prieten, care m-a pus pe gânduri. Se referea la spectacolul organizat de către Primăria Lugoj, de Revelion. „O prestație mai slabă nu am văzut în viața mea. Dacă era pe bilete, ceream banii înapoi.”- a scris acesta. Deci, cu alte cuvinte, dacă ar fi fost plătit din banii proprii, pretențiile pentru actul cultural respectiv ar fi fost altele. Așa, că-i „bașca” de la Primărie, pare să nu conteze foarte mult. Chiar dacă este criticat actul artistic, până la urmă este acceptat. Indiferent cum a fost el…
Multitudinea spectacolelor oferite gratuit de administrațiile locale (e clar că acest fenomen nu se petrece doar în Lugoj…), dar mai ales în orașele mai mici, au reușit să aducă un deserviciu imens culturii adevărate. Cine mai plătește în ziua de azi pentru a vedea un act artistic? Aproape nimeni! Toată lumea așteaptă manifestările gratuite oferite de către Primării. Și ce act cultural este prezentat la aceste manifestări? Evident, cel din „mainstream”-ul impus de comercial. Acea zonă atât de urâtă de oamenii de cultură. Și pe bună dreptate…
Aceste manifestări „gratuite” oferite de administrațiile locale nu au alt scop decât cel strict electoral. Și o știe, de foarte mult timp, toată lumea. Nu am făcut eu tocmai acuma vreo „descoperire” de moment. Acestea nu prea au tangență cu un act cultural. Dar cât de „gratuite” sunt ele, cu adevărat? Păi nu sunt deloc. Ele costă o grămadă de bani, bani care sunt luați din bugetul cu care ar trebui administrat orașul. Așa că, atunci când vă mai bucurați că ați asistat la un concert oferit „gratuit” de Primărie, ar fi bine să vă gândiți și la gropile și mizeria care vă înconjoară. Poate că ele nu ar mai exista, dacă…
Acest mod gratuit de a oferi „cultură” de către primării a îmbogățit și ridicat la rang de vedete mulți artiști care, în mod normal, nu ar fi atins acest statut. Caz concret: artistul prezent la Revelion anul acesta la Lugoj a avut un preț (plătit de Primărie) pe care, vă garantez, nu l-ar fi obținut niciodată dacă ar fi concertat pe forțe proprii și ar fi câștigat strict din vânzarea biletelor. La fel și cu celelalte vedete prezente la toate manifestările gratuite oferite de Primării (nu doar cea din Lugoj). Câți dintre lugojeni ar da 200-300 de lei pe un bilet, pentru a vedea un spectacol cu artistul preferat? Cam atât ar fi trebuit să dea cei prezenți la concert, pentru a fi acoperite cheltuielile. Vă spun eu, nu foarte mulți. Și sigur, nu ar da foarte des. Practic, aceasta ar trebui să fie cota adevărată a unui artist, cea rezultată din vânzarea biletelor, și nu cea „umflată” de Primării, din banul public.
În mod normal, încasările din bilete ar trebui să reflecte nivelul cultural al unui oraș. Nu doar cheltuielile. Suntem noi acel oraș cultural pe care îl tot invocăm cu mândrie peste tot? Dacă e să ne raportăm la cât s-a cheltuit din banul public în numele culturii, da. Dacă e să ne raportăm la cât a cheltuit un simplu lugojean pentru a asista la un act cultural, sigur nu.
Un bilet nu ar trebui considerat doar o „bucată mică de hârtie sau de carton imprimat care dă dreptul la intrarea (și ocuparea unui loc) într-o sală de spectacol, într-o arenă sportivă etc.”- cum este definit în Dicționarul Explicativ al Limbii române. Ar trebui să i se acorde o mai mare importanță. Vânzarea de bilete, pe lângă sursa de venit suplimentară la buget, reprezintă și un important „barometru” cultural. El ar trebui văzut ca un contract cultural între un prestator de servicii culturale și un beneficiar de servicii culturale. Artist și public. Existența lui garantează că ambele părți „contractante” își cunosc drepturile și, mai ales, obligațiile. Când un spectator își achiziționează un bilet la un act artistic, are pretenția ca acesta să fie pe măsura așteptărilor. Dar și artistul știe că este OBLIGAT să să fie la înălțimea așteptărilor celui care a plătit bilet.
Cineva îmi spunea, la un moment dat: „și așa abia mai aduc public la spectacol. Dacă mai pun și bilete, nu mai vine nimeni…”. Și, trebuie să recunosc, de câteva ori am făcut chiar eu acest lucru, când organizam spectacole. Dar a fost complet eronat! Un public obișnuit să nu mai plătească pentru un act cultural/artistic, așa va rămâne în veci! Și un public care vine gratuit în sala de spectacole (la fel și la manifestările în aer liber) va trata cu indiferență actul cultural. Vor fi alte pretenții. Foarte clar exemplificate prin fraza pe care a scris-o prietenul meu pe Facebook: „DACĂ era pe bilete, ceream banii înapoi”. DACĂ nu e pe bilete, se acceptă cam orice. E vorba, totuși, de cultură…
P.S. Poza principală aparține lui Cristi Vețan
Hub media Lugoj 
Lasă un comentariu