Lugojul prin ochii Securității (IV). Cum își evalua Securitatea propria activitate la Lugoj în 1985

În ultimele episoade, s-a analizat raportul Securității din 1985 despre municipiul Lugoj, evidențiind măsurile luate, rețeaua informativă și deficiențele instituției. Şeful Securității își asumă unele lipsuri, oferind o imagine rară asupra activității Securității și a contextului social din perioada comunistă. Raportul servește ca mărturie istorică.

FOTO-REPORTAJ | Stația de Epurare de la Jabăr. Ce s-a schimbat după preluarea de către Aquatim și de ce este nevoie de o investiție nouă, de 60 de milioane de euro

Stația de Epurare de la Jabăr. Un subiect care a ținut ani la rând prima pagină a presei lugojene și un punct important în multe campanii electorale. Un proiect european de retehnologizare în valoare de aproximativ 6 milioane de euro, obținut în 2007, în timpul administrației primarului Marius Martinescu, și finalizat în 2013, în mandatul... Citește în continuare →

Lugojul prin ochii Securității (III). Două romane, emigrarea și legăturile cu Occidentul. Alte cazuri aflate în atenția Securității

Seria de episoade explorează activitățile Securității în Lugoj în 1985, evidențiind cazuri de persoane vizate pentru ascultarea Europei Libere și autorii de manuscrise. Documentul analizează preocupările Securității privind emigrarea, relațiile cu Occidentul și cultele religioase, oferind o perspectivă asupra climatului de represiune din acea perioadă.

Lugojul prin ochii Securității (II). Șapte lugojeni care ascultau Europa Liberă au ajuns în atenția Securității

În primul episod al acestei serii am prezentat modul în care Securitatea descria Lugojul anului 1985: un municipiu cu aproximativ 60.000 de locuitori, o industrie puternică și produse exportate în peste 30 de țări. (vezi articolul aici: Lugojul prin ochii Securității (I). Documentul secret care face radiografia orașului din 1985 ) După această prezentare, raportul... Citește în continuare →

Un document al fostei Securități, publicat de CNSAS, arată cât de „liberă” era cultura lugojeană în 1982

În 1982, Teatrul Popular din Lugoj a participat la Săptămâna Internațională a Teatrului pentru Amatori din Londra, prezentând „Nevestele vesele din Windsor”. Participarea a fost complicată din cauza regimului comunist, actorii fiind selectați cu grijă de autorități. Documentele Securității subliniază cum cultura era monitorizată atent în acea vreme.

Republica Bănățeană – statul care a existat doar câteva zile. Cum ar fi arătat astăzi Lugojul dacă istoria ar fi ales un alt drum?

În toamna anului 1918, la Timișoara, liderul Otto Roth a proclamat Republica Bănățeană, o inițiativă care ar fi putut transforma Banatul și Lugojul într-un stat independent. Refuzată de liderii români și sârbi, ideea a dispărut rapid. Tratatul de la Trianon din 1920 a integrat majoritatea Banatului în România, dar întrebările despre impactul acestei decizii rămân.

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑