Stația de Epurare de la Jabăr. Un subiect care a ținut ani la rând prima pagină a presei lugojene și un punct important în multe campanii electorale.
Un proiect european de retehnologizare în valoare de aproximativ 6 milioane de euro, obținut în 2007, în timpul administrației primarului Marius Martinescu, și finalizat în 2013, în mandatul primarului Francisc Boldea. Imediat după recepția lucrări, a devenit unul dintre cele mai controversate obiective ale Lugojului.
Despre această stație s-a vorbit în contextul amenzilor de mediu plătite de fostul operator Meridian 22, al dificultăților financiare care au precedat falimentul societății și, mai recent, al procedurii de infringement declanșate împotriva României, în care Stația de Epurare de la Jabăr reprezintă unul dintre obiectivele aflate în atenția autorităților europene.
La prima vedere, stația pare să funcționeze normal. Bazinele sunt pline, utilajele sunt în mișcare, iar nimic nu lasă impresia că aici s-au făcut investiții importante în ultimele luni. În realitate, spune Mihai Grozăvescu, șeful Sucursalei Lugoj a Aquatim S.A., lucrurile au stat cu totul altfel în momentul în care Aquatim a preluat operarea.
„Din păcate, situația nu a fost prea roză la vremea când am preluat noi. În principal, marea majoritate a echipamentelor erau nefuncționale sau într-o stare foarte avansată de degradare. Prima urgență a fost să aducem în siguranță partea care funcționa și să investigăm exact modul de funcționare al stației.”
Înainte de înlocuirea sau recondiționarea echipamentelor, specialiștii au fost nevoiți să înțeleagă modul în care funcționa în realitate instalația și ce putea fi recuperat. Una dintre primele probleme descoperite nu avea însă legătură cu utilajele.
Pistele de nămol nu mai fuseseră golite din 2018, iar fără această operațiune era imposibilă evaluarea completă a stației.
„Primul lucru pe care a trebuit să-l facem a fost să curățăm acele piste de nămol. Luni de zile am lucrat aici. Numai transportul nămolului a costat peste 200.000 de lei și nici acum lucrarea nu este finalizată, pentru că volumele sunt mult mai mari decât am estimat.”
După această etapă au început lucrările propriu-zise de reabilitare. Prioritatea a fost refacerea treptei mecanice, afectată de trecerea timpului și de numeroasele inundații produse de-a lungul anilor. Acolo unde a fost posibil, Aquatim a preferat să recondiționeze echipamentele existente, multe dintre acestea fiind considerate încă fiabile.
„Treapta mecanică era foarte degradată. Practic, toată partea metalică era într-o stare avansată de degradare. Am încercat să refolosim echipamentele montate odată cu reabilitarea din 2013. Din fericire, sunt echipamente de calitate și au putut fi refăcute cu piese de la producător.”
Toate aceste lucrări au fost realizate din fondurile proprii ale Aquatim, iar investițiile sunt departe de a se fi încheiat.
„Ne ducem spre 1.000.000 de lei investiți până în momentul de față și suntem doar la jumătatea drumului.”
Deși suma este considerabilă, scopul acestor investiții nu este modernizarea completă a stației. Obiectivul este unul mult mai pragmatic: reducerea penalităților generate de nerespectarea standardelor de epurare și menținerea instalației în funcțiune până la realizarea unei investiții noi.
„În presă s-a discutat foarte mult despre nivelul penalităților pe care Meridian le plătea. Cu ajutorul acestor investiții am reușit să scădem foarte mult nivelul penalităților, pentru că am îmbunătățit modul de funcționare al stației de epurare.”
Chiar și așa, conducerea Aquatim spune că actuala tehnologie nu mai poate răspunde cerințelor care devin tot mai stricte de la un ciclu de finanțare la altul.
„Cu tehnologia actuală a stației de epurare este foarte dificil să ajungem să nu mai primim niciun fel de penalitate, pentru că este depășită moral și tehnologic. O tehnologie de epurare trebuie actualizată cam la fiecare 10-15 ani.”
Acesta este și motivul pentru care Aquatim nu vede viitorul Lugojului în actuala stație, ci într-o investiție complet nouă, finanțată din fonduri europene.
Studiul de fezabilitate este finalizat și se află în proces de aprobare. Dacă va fi obținută finanțarea, noua stație va fi construită pe un alt amplasament, mai aproape de municipiu. Valoarea estimată este de aproximativ 29 de milioane de euro doar pentru stația propriu-zisă, iar împreună cu lucrările conexe investiția ajunge la aproximativ 60 de milioane de euro.
Până atunci însă, actuala Stație de Epurare de la Jabăr trebuie să continue să funcționeze.
„Tot ce vom cheltui ca și companie pentru această stație va fi strict pentru punerea la punct și funcționarea ei, pentru aducerea pe linie de plutire. Dar nu ne putem baza pe ea pe viitor. Legislația de mediu se schimbă și va deveni tot mai drastică. Ne vom îndrepta spre o stație de epurare nouă, finanțată din fonduri europene, dacă toate lucrurile vor merge așa cum estimăm.”
Construirea unei noi stații de epurare nu este un proiect care se poate realiza peste noapte. Chiar dacă finanțarea va fi aprobată, vor urma proiectarea, licitațiile și execuția lucrărilor, un proces care poate dura ani de zile. Până atunci, pentru Lugoj este esențial ca actuala Stație de Epurare de la Jabăr să funcționeze cât mai aproape de parametrii impuși de legislația de mediu. Tocmai de aceea, investițiile realizate în ultimul an nu reprezintă o soluție definitivă, ci una necesară, care permite orașului să își asigure funcționarea sistemului de canalizare până la construirea unei stații noi.
Lasă un răspuns