Ne convine sau nu, situația în care se află municipiul Lugoj din punct de vedere demografic este îngrijorătoare. Pe lângă reducerea semnificativă a populației, asistăm și la o pronunțată tendință de îmbătrânire. Față de anul 1992, Lugojul a pierdut aproape 30% din numărul de locuitori, iar, în ultimii 20 de ani, ponderea persoanelor cu vârsta peste 65 de ani a crescut cu 14%.
Conform recensămintelor realizate între 1977 și 2021, aceste schimbări dramatice sunt evidente. În 1977, Lugojul avea o populație de 44.537 locuitori, iar până în 1992 ea a crescut la 50.939. Aceasta a fost perioada de maximă dezvoltare demografică, susținută de creșterea economică și stabilitatea socială. Însă, după acest moment de vârf, declinul a devenit tot mai pronunțat:
- 2002: 44.636 locuitori
- 2011: 40.361 locuitori
- 2021: 35.450 locuitori
În ultimii 10 ani, Lugojul a pierdut aproximativ 12,2% din populație, ceea ce subliniază gravitatea situației. Această reducere este cauzată în principal de migrarea masivă a tinerilor către orașe mai mari sau către alte țări, în căutarea unor oportunități economice, precum și de scăderea natalității.
Analiza structurii de vârstă oferă o perspectivă suplimentară asupra problemelor demografice ale Lugojului. Dacă în perioada 1977-1992 tinerii cu vârste între 0 și 14 ani reprezentau 20-25% din populație, în 2021 ponderea lor a scăzut la doar 14%. În același timp, populația activă (15-64 ani) a scăzut proporțional, în timp ce ponderea persoanelor de peste 65 de ani a crescut alarmant, ajungând la 21%.
Această îmbătrânire demografică are efecte directe asupra economiei locale. Scăderea populației active înseamnă mai puțini contribuabili și o presiune mai mare asupra sistemului de sănătate și asistență socială. În plus, dinamica socială suferă, deoarece comunitățile îmbătrânite sunt mai puțin predispuse să inițieze proiecte culturale, educaționale sau economice.
Datele rezultate din aceste recensăminte ar trebui să fundamenteze strategia de dezvoltare a Lugojului. La fel de important este ca ele să reprezinte și prioritățile actuale pe care administrația locală le are, indiferent de domeniu: economic, social, administrativ, cultural sau sportiv.
Situația demografică a Lugojului reprezintă un avertisment serios. Dacă această tendință nu este contracarată prin măsuri eficiente, consecințele vor fi resimțite pe termen lung. Totuși, cu o strategie bine coordonată, există șansa ca orașul să își regăsească vitalitatea și să devină un model de dezvoltare sustenabilă.
Ar trebui să înțelegem că viitorul Lugojului depinde de deciziile pe care le luăm astăzi. Ele ar trebui să fie clare, argumentate și, mai ales, sustenabile. O strategie plină de intenții bune, dar fără o cunoaștere clară a realității, ar face mai mult rău.
Cu toate aceste provocări, Lugojul rămâne un oraș cu un potențial considerabil. Spiritul inovativ al locuitorilor, patrimoniul cultural bogat și poziționarea geografică strategică sunt atuuri care pot fi valorificate pentru a transforma orașul într-un exemplu de adaptare și renaștere.


Lasă un comentariu