Ați văzut filmul „Munich: The Edge of War”? Este din 2021, regizat de Christian Schwochow, bazat pe romanul Munich de Robert Harris. Un thriller politic inspirat de evenimentele reale din preajma Acordului de la München din 1938, când Marea Britanie și Franța au încercat să evite un război cu Germania nazistă. După ce l-am văzut aseară, m-a izbit rău de tot paralela istorică… (filmul poate fi vizionat pe Netflix)
Istoria ne-a demonstrat de foarte multe ori că are tendința de a se repeta. Evenimentele din anul 1938, când premierul britanic Neville Chamberlain a negociat cu Adolf Hitler în încercarea de a evita un război, par să aibă ecouri în actuala relație dintre Vladimir Putin și Donald Trump. Deși contextul geopolitic s-a schimbat radical, există similitudini în abordările și în strategiile de putere utilizate.
Povestea din 1938
În septembrie 1938, Adolf Hitler cerea anexarea regiunii Sudetenland din Cehoslovacia, sub pretextul protejării minorității germane. Europa era încă traumatizată de Primul Război Mondial, iar liderii occidentali căutau soluții diplomatice pentru a evita un nou conflict. Premierul britanic Neville Chamberlain, împreună cu omologii săi din Franța și Italia, a negociat cu Hitler la München, acceptând cedarea Sudetenlandului fără consultarea Cehoslovaciei.
Chamberlain s-a întors la Londra triumfător, declarând că a obținut „pacea pentru vremurile noastre”. Cu toate acestea, decizia sa a fost un eșec strategic: în martie 1939, Hitler a ocupat întreaga Cehoslovacie, demonstrând că politica de împăciuire nu făcuse decât să îl încurajeze. Peste doar câteva luni, Germania a invadat Polonia, iar Al Doilea Război Mondial a început.
Momentul actual
Într-un mod similar, Vladimir Putin a justificat invazia Ucrainei din 2022 printr-un discurs ce amintește de retorica lui Hitler. Sub pretextul „protejării populației rusofone” și „denazificării Ucrainei”, Rusia a anexat regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, după ce ocupase ilegal Crimeea în 2014. Occidentul a răspuns cu sancțiuni economice și sprijin militar pentru Ucraina, dar presiunile interne și dorința de a evita un conflict de mare amploare au creat tensiuni în politica internațională.
Un aspect controversat este poziția actualului președinte american Donald Trump față de Rusia. În timpul primului său mandat de președinte, Trump a fost acuzat că a avut o atitudine prietenoasă față de Putin, minimizând agresiunile Rusiei și chiar criticând NATO.
Chiar de la debutul celui de-al doilea mandat al său, se pare că Trump a fost deja convins de „planul de pace” al Kremlinului pentru Ucraina, ceea ce ar putea implica concesii semnificative din partea Ucrainei. Această decizie a determinat aliații europeni să-și reevalueze strategiile de securitate și să ia în considerare formarea unor coaliții de apărare independente, precum și creșterea cheltuielilor militare.
Istoria ca avertisment
Acordul de la München din 1938 a arătat că cedarea în fața unui agresor nu aduce pacea, ci îl încurajează să își continue expansiunea. De asemenea, Chamberlain a subestimat dorința lui Hitler de a domina Europa, crezând că un compromis ar putea opri războiul.
În prezent, întrebarea este dacă Occidentul va comite aceeași greșeală cu Putin. Dacă Rusia nu este oprită în Ucraina, există riscul ca ambițiile expansioniste ale Kremlinului să continue, amenințând alte state din fostul bloc sovietic, precum Moldova sau chiar țările baltice. În plus, poziția lui Trump față de NATO și relațiile sale cu Putin ar putea schimba radical echilibrul de forțe, afectând stabilitatea internațională.
Vom învăța ceva din trecut?
Istoria ne arată că evitarea confruntării directe cu un agresor nu garantează pacea. Chamberlain a sperat că poate controla ambițiile lui Hitler prin concesii, dar a greșit grav. Astăzi, liderii occidentali se confruntă cu o alegere similară: să mențină o linie dură împotriva Rusiei sau să caute un compromis care ar putea duce la rezultate devastatoare pe termen lung .
Modul în care Trump va gestiona această situație va fi crucial pentru stabilitatea globală în anii următori. Dacă lecțiile trecutului sunt ignorate, lumea ar putea asista la o repetare a greșelilor din 1938, dar cu consecințe și mai grave în era modernă.
Hub media Lugoj 
Lasă un comentariu