Într-un prezent tot mai preocupat de mari realizări și proiecte spectaculoase, uităm adesea că frumusețea unei comunități nu stă doar în grandiozitate, ci în atenția pentru detalii. Un oraș ar trebui definit nu doar de proiecte și inițiative de mari dimensiuni, ci și – poate mai ales – de lucrurile mărunte, dar esențiale: borduri vopsite, panseluțe plantate, trotuare reparate și coșuri de gunoi funcționale.
Este o greșeală des întâlnită să considerăm că doar investițiile uriașe contează. E adevărat, marile proiecte aduc voturi, atrag atenția, creează impresia de bună administrație, dar adesea se împotmolesc în birocrație, lipsă de fonduri sau proastă gestionare. Contează mult și existența lor, dar a considera că altceva în afară de ele nu mai contează este, practic, o lipsă crasă de viziune administraivă.
Lucrurile mici – acele gesturi administrative de zi cu zi – sunt cele care dau cu adevărat pulsul unei comunități. O bordură vopsită proaspăt nu schimbă radical infrastructura, dar transmite un mesaj clar: cineva se ocupă, cineva se îngrijește, cineva respectă spațiul public. Panseluțele plantate în sensuri giratorii sau în alte spații contribuie la starea de spirit a trecătorilor, îndulcesc colțurile gri ale orașului și arată că există preocupare pentru estetică.
Respectarea detaliilor este, în fond, o formă de respect față de cetățeni. Atunci când lucrurile mici sunt făcute cu grijă, oamenii simt că nevoile lor contează. Curățenia unei străzi, buna funcționare a iluminatului public sau un parc întreținut sunt dovezi că administrația locală nu a pierdut contactul cu realitatea cotidiană.
Cultura lucrului bine făcut trebuie să pornească de la cele mai simple sarcini. A vopsi o bancă, a repara un gard sau a planta o floare nu sunt acțiuni mărunte, ci exerciții de responsabilitate. Ele sunt repere ale unei administrații care înțelege că durabilitatea nu vine din grandomanie, ci din consistență. Un oraș care își face temele zilnic este unul pregătit pentru dezvoltare reală.
Un exemplu a ceea ce înseamnă atenția la detalii a fost modul în care administrația actuală a reușit recent restaurarea completă a Ceasului Electric, un simbol al orașului, construit în 1924. Un proiect de foarte mici dimensiuni, dar de o importanță uriașă pentru comunitate. Detaliile de aspect și tehnice readuse în actualitate transmit și readuc acel „ceva” din spiritul, demult pierdut, al orașului Lugoj, cândva emblemă a Banatului de odinioară. Un spirit care ne-a lipsit de foarte, foarte mulți ani….
În contrast, putem da ca exemplu reabilitarea parțială a centrului pietonal. Un proiect mult mai mare și plin de ambiții, dar complet lipsit de viziune. Nimic altceva decât motiv de campanie electorală pentru două administrații locale: Boldea și Buciu. Un proiect de mari dimensiuni, dar care nu este recepționat nici în zi de azi, deși au trecut mai bine de 4 ani de la începerea lui. O lucrare fără pic de atenție la amănunte, care nu amintește nimic dintr-un Lugoj de odinioară, ci ne ține ancorați într-un prezent cenușiu, plin de detalii absurde…
Pentru ca un oraș să funcționeze cu adevărat, e nevoie de o administrație care să nu trateze detaliile ca pe niște obligații minore, ci ca pe niște cărămizi fundamentale. Nu e nimic greșit în a visa la mari realizări, dar ele trebuie clădite pe o bază solidă – o bază formată din mii de mici gesturi administrative, făcute cu seriozitate. Respectul pentru detalii este, în fond, respectul pentru oameni.
Hub media Lugoj 
Lasă un comentariu