Franța a intrat într-o nouă furtună politică după ce premierul François Bayrou a căzut la votul de încredere. Tema centrală este datoria publică uriașă, de 3,4 trilioane de euro, și planul de austeritate prin care voia să o țină sub control. Înghețarea pensiilor și eliminarea unor sărbători legale au stârnit reacții dure, iar Bayrou a fost nevoit să plece. Emmanuel Macron trebuie acum să numească al cincilea premier în mai puțin de doi ani – un semn clar de instabilitate.
Această criză franceză nu se oprește la Paris. Ea influențează direct întreaga Europă, iar România nu are cum să rămână neatinsă. Franța este unul dintre pilonii Uniunii Europene și principalul partener de sprijin pentru Ucraina. Dacă Macron consumă toată energia în negocieri interne și compromisuri politice, implicarea Parisului în susținerea Kievului și în proiectele europene va scădea. Orice slăbiciune a Europei este o oportunitate pentru Rusia.
Pentru România, consecințele sunt evidente. Suntem dependenți de fondurile europene și de stabilitatea NATO, iar o Europă prinsă în propriile crize ne face mai vulnerabili. În plus, situația Franței ne arată și o oglindă: și noi avem o datorie publică în creștere, iar „reformele” de la București se traduc prin tăieri haotice, nu prin schimbări reale. Exact ca la Paris, lipsa de curaj în a aborda problema la rădăcină riscă să genereze, mai devreme sau mai târziu, o criză politică și la noi.
Lecția e limpede: Franța arată unde ajungi când datoria scapă de sub control și politica se blochează. România se îndreaptă pe același drum, însă mulți dintre politicienii noștri se prefac că mai avem timp…
Lasă un răspuns