Urmărind o știre, zilele trecute, la televizor, mi-am adus aminte de primul impact pe care l-am avut cu școala, ca părinte. La prima ședință cu părinții ne-a fost prezentat regulamentul școlii, în care, printre alte „nu ai voie să…”, era trecut și „se interzice purtarea la școală a tricourilor imprimate cu formații rock sataniste”. Eu, mai rocker din fire, mi-am zis: ok, rock-ul e rock, dar școala e școală! Dacă atât de puritan a devenit învățământul românesc, ne conformăm, ce să facem…
Și, stupoare! La un miting de protest al profesorilor desfășurat în județul Alba, ce să vezi? E adevărat, profesorii nu purtau tricouri imprimate cu trupe rock sataniste, dar o ditamai înjurătura, „Don’t f…k with the Union”, se vedea destul de citeț pe ele. Wow!
Și tot în ziua respectivă, și tot la televizor, aflu că pe un fost prim-ministru al României îl durea – citez – „în organul genital” de creșterea deficitului economic. Cel puțin așa a declarat fostul ministru al finanțelor din acea perioadă, cu subiect și predicat, într-o convorbire difuzată în mass-media.
Dacă dascălii au ajuns să-și exprime punctul de vedere prin cuvinte triviale (fie ele și în engleză), iar politica să guverneze prin dispreț obscen, eu zic că problema cea mai mare cu care se confruntă România în momentul de față nu e deficitul bugetar ci criza morală…

Lasă un comentariu