Lugojul încearcă, în sfârșit, să își asume un rol cultural pe care, paradoxal, îl avea de mult la îndemână. Lugos Film Festival, prima ediție, este organizat de Asociația Culturală „Tu și Eu”, cu sprijinul Primăriei Municipiului Lugoj, și aduce în prim-plan un nume pe care orașul l-a purtat ani de zile mai mult simbolic: Bela Lugosi. Faptul că un festival de film apare abia acum într-un oraș care a dat lumii un actor devenit mit cinematografic spune, în sine, o poveste despre întârzieri, dar și despre o posibilă schimbare de direcție.
Prezența regizorului Florin Iepan la această primă ediție dă, fără îndoială, greutate festivalului. Considerat unul dintre cei mai importanți documentariști români, cu filme difuzate și premiate la nivel internațional, Iepan este cunoscut pentru abordarea directă și pentru interesul constant față de teme incomode sau insuficient asumate, de la biografii până la episoade sensibile din istoria recentă.
Prezența sa la Lugoj nu este întâmplătoare. Documentarul său dedicat lui Bela Lugosi a fost proiectat atât la inaugurarea Cinematografului „Bela Lugosi”, în 2014, cât și acum, în cadrul festivalului. Între aceste două momente există o diferență de 12 ani, dar și o întrebare legitimă: de ce a durat atât până când Lugojul să transforme un nume cunoscut în toată lumea într-un punct real de interes cultural?
Am stat de vorbă, chiar dacă pentru scurt timp, cu Florin Iepan despre acest festival, despre legătura sa cu Lugojul și despre felul în care orașul apare, sau nu, pe harta culturală internațională.
Interviu acordat de regizorul Florin Iepan platformei media Hub Media Lugoj
– Domnule Iepan, cum vi se pare faptul că Lugojul are, în sfârșit, un festival de film?
Mă bucur. Era o chestiune pe care o așteptam. Îi felicit pe organizatori, pe primărie și pe cei care administrează Cinematograful „Bela Lugosi”. Timișoara are, nu știu, vreo trei festivaluri de film în momentul ăsta, și Lugojul, care are o vedetă de talia lui Bela Lugosi, mi se pare absolut firesc să aibă și el un festival de film. E o idee excelentă.
– Care a fost percepția dumneavoastră despre Lugoj înainte de documentarul dedicat lui Bela Lugosi și cum îl vedeți după realizarea filmului?
Eu cunosc Lugojul destul de bine. Fiind timișorean, veneam destul de des pe aici, aveam cunoștințe, prieteni, am făcut și proiecte culturale pe lângă Universitatea Drăgan. Am fost întotdeauna apropiat de Lugoj. Filmul nu mi-a adus ceva nou, însă mi-a permis să prezint Lugojul internațional. Documentarul a fost difuzat la 10–15 televiziuni din Occident și cam tot atâtea peste ocean. Foarte puțini știau că Bela Lugosi s-a născut undeva în România de astăzi – sau, mai exact, în Austro-Ungaria, la vremea respectivă. Mulți credeau că s-a născut în Statele Unite sau, în cel mai bun caz, în Ungaria. Era, cum să vă zic, o chestiune de bun-simț să arătăm unde s-a născut și care este povestea lui reală.
– Ați spus, într-un alt interviu, că a existat o presiune care v-a împins spre acest documentar. Cum a fost, de fapt?
Am făcut înainte un film despre Johnny Weissmuller, celebru pentru rolul lui Tarzan. Filmul a avut mare succes internațional și atunci toată lumea se aștepta să mai propun ceva. N-am fost obligat propriu-zis, dar într-un fel m-am simțit dator. Pentru că, vedeți, în jurul mitului Dracula, străinii au creat o întreagă industrie, iar noi, ca români, nu prea am exploatat acest lucru. Cred că ar trebui să ne asumăm mai mult povestea asta și poate să o facem mai bine decât cei de peste ocean, care operează cu niște clișee culturale destul de prăfuite, dar care încă fascinează.
– Știți că acest cinematograf a fost inaugurat, în 2014, tot cu filmul dumneavoastră.
Da, îmi aduc aminte. Și atunci, ca și acum, rămâne o neîmplinire: faptul că nu există un spațiu muzeal dedicat familiei Lugosi. Casa lor, de lângă Biserica Catolică, cred că este acum o florărie. Eu cred că nu trebuie renunțat la ideea de a recupera acea casă și de a o transforma într-un spațiu multimedia modern, poate chiar cu tehnologie VR, în care să spunem povestea actorului din spatele mitului. Pentru că vorbim despre o familie reprezentativă pentru Lugoj.
– Veți rămâne aproape de acest festival?
Da, mă bucur că am fost invitat și repet: felicit organizatorii și autoritățile locale. Lugojul merită un festival de film, categoric. Îl voi susține cu toate posibilitățile pe care le am. Mă simt legat sufletește de acest loc.
– Vă mulțumim!
Și eu vă mulțumesc.
Prezența regizorului Florin Iepan la această primă ediție a Lugos Film Festival nu este doar un semn de validare pentru un festival aflat la început, ci și un semnal că Lugojul are, în sfârșit, șansa de a-și valorifica un nume pe care l-a avut mereu, dar l-a folosit prea puțin. Rămâne de văzut dacă acest festival va fi un simplu eveniment de moment sau începutul unei construcții culturale pe termen lung, așa cum, de fapt, orașul ar fi trebuit să o facă de mult.
Un reportaj amplu despre prima ediție a Lugos Film Festival va fi difuzat zilele următoare pe postul de televiziune Autentic TV.
Lasă un răspuns