În perioada 15–17 mai, platoul din fața Casei de Cultură a Sindicatelor din Lugoj va găzdui „Festivalul Primăverii – Party Fest Lugoj”, o manifestare privată de divertisment organizată în zona centrală a orașului.
Pe afiș apar nume din zona muzicii de petrecere și a spectacolelor populare, printre care Carmen de la Sălciua, Ramona Torzan, Cornelia Lupulescu, Shondy sau Teo Catarov Band, programul fiind împărțit pe trei seri consecutive, între orele 19:00 și 23:00.
Acest tip de evenimente nu este o noutate pentru platoul din fața Casei de Cultură a Sindicatelor. De-a lungul ultimilor ani, acolo au fost organizate frecvent manifestări artistice, atât private, cât și susținute de instituții publice, chiar și anul trecut au existat evenimente asemănătoare. Totuși, festivalul readuce în discuție o întrebare care apare aproape de fiecare dată când astfel de acțiuni au loc în centrul Lugojului: este bine sau nu că zona centrală devine spațiu pentru astfel de manifestări comerciale?
Trebuie precizat de la început că evenimentul nu este organizat de Primăria Lugoj și nici finanțat din bani publici. Organizatorii plătesc chirie pentru utilizarea spațiului, iar acest lucru reprezintă inclusiv o sursă de venit pentru Casa de Cultură a Sindicatelor, instituție care, la rândul ei, nu funcționează pe bani de la bugetul local.
Primăria Lugoj a emis doar avizele necesare pentru desfășurarea evenimentului. De altfel, ar fi fost dificil de justificat un eventual refuz, în condițiile în care, de-a lungul timpului, inclusiv administrația locală și instituțiile culturale aflate în subordinea sa au organizat numeroase manifestări exact pe același platou.
Aici apare și diferența importantă față de manifestările organizate de către Casa de Cultură „Traian Grozăvescu”, instituție aflată în subordinea Primăriei Lugoj și finanțată din bugetul local. În cazul festivalului de pe platoul Casei de Cultură a Sindicatelor, organizatorii își asumă integral riscul financiar și încearcă să își recupereze investiția exclusiv din ceea ce vor reuși să vândă pe durata evenimentului.
Nu vorbim, așadar, despre un proiect cultural instituțional, ci despre un eveniment privat de divertisment, construit pe logică comercială.
În același timp, reapare inevitabil întrebarea: de ce astfel de manifestări nu sunt organizate în zona „La Plopi”, spațiu asociat ani la rând cu festivalurile mai mari ale Lugojului? Răspunsul pare să țină de vizibilitate și de interesul comercial. În centru există trafic pietonal, oamenii trec mai ușor prin zonă, iar șansele ca publicul să se oprească sunt mai mari decât într-o zonă periferică.
Anul acesta există însă și un inconvenient major pentru organizatori și comercianți: închiderea Podului de Fier. Restricțiile de circulație afectează deja traficul și accesul către zona centrală, iar acest lucru poate însemna mai puțini oameni ajunși la eveniment, mai ales din cartierele aflate dincolo de pod. Pentru comercianți, o manifestare de acest tip înseamnă profit doar dacă există public numeros, iar blocajele din trafic și disconfortul creat de lucrările de la pod pot deveni un obstacol serios.
Pentru unii, festivalul este exact genul de inițiativă privată de care orașul are nevoie: fără bani publici, fără subvenții și fără cheltuieli suportate din taxele lugojenilor.
Pentru alții, astfel de evenimente ridică probleme legate de zgomot, aglomerație și de imaginea centrului orașului, mai ales când zona devine dominată de manifestări comerciale și, aproape deloc, de evenimente cu adevărat culturale.
Până la urmă, succesul sau eșecul unui astfel de festival va fi decis simplu: prin numărul celor care vor veni sau nu pe platoul din fața Casei de Cultură a Sindicatelor.
Lasă un răspuns